luni, 25 iulie 2011

Mina de sare

Următoarea oprire a fost la o mină de sare din apropierea localităţii unde eram cazaţi. La intrare ni s-au dat salopete de diverse culori în care arătam destul de caraghios, motiv pentru care am făcut şi câteva poze.  
A fost destul de interesant, au fost şi câteva filmuleţe explicative şi ne-am dat pe două topogane.
Personal am fost impresionată mai mult din cauza faptului că nu mai fusesem niciodată până atunci într-o mină de sare.
Şi câteva poze:


Ăsta este un lac de sare ce se afla în mină. Asta e cea mai reuşită poză.

Aici este prezentat modul în care găteau(în interiorul minei)

Iar aici modul în care lucrau. Bărbaţii săpau, iar femeile duceau pietrele în jurul cărora se afla sarea afară din mină.

duminică, 10 iulie 2011

Schonbunn/Gradina Zoologica

Prima zi a fost petrecuta la Schonbrunn, vizitand cele 40 de camere deschise publicului si ascultand informatiile oferite de catre ghidurile audio primite la intrare. A fost interesant, insa camerele mi s-au parut cam mici. Tin sa mentionez ca paturile erau foarte scurte, facandu-ne sa ne gandim la faptul ca la vremea respectiva oamenii erau destul de scunzi.
Florile din gradini erau insa foarte frumoase, iar vremea a tinut cu noi si nu a plouat desi norii anuntau acest lucru.
Dar cel mai mult mi-a placut gradina zoo. Ce are asa deosebit aceasta gradina zoo este faptul ca pentru fiecare animal in parte a fost recreat mediul sau de viata(intr-un spatiu destul de mare), iar anumite animale au fost amplasate in acelasi spatiu tot in functie de mediul de viata. De exemplu rinocerul se afla in acelasi loc cu cateva caprioare. 
Unele dintre animale nu au avut placerea de a ne lasa sa le filmam/fotografiem, altele au fost mai simpatice.
Cateva poze:

joi, 7 iulie 2011

Vacanta

Am ajuns acasa dupa doua saptamani petrecute in strainatate impreuna cu familia. Mai exact o saptamana in Austria, ia cealalta saptamana in Franta.
Am vazut foarte multe lucruri ce mi-au placut si urmeaza sa povestesc pe blog ceea ce mi-a placut cel mai mult, mai exact aproape tot. Poate voi adauga si cateva poze la anumite postari :) Zic cateva deoarece am facut foarte multe poze.  :))
Voi incerca pe cat posibil sa urmez cronologia evenimentelor ;)

vineri, 1 iulie 2011

Lectia auzului

Un orăşan primeşte vizita unui prieten al său dintr-un sat îndepărtat şi merg în centrul oraşului. Era ora amiezii, iar străzile erau pline de oameni. Maşini claxonând, taximetre ce luau curbele cu viteză, sirene ce se apropiau sau se depărtau, sunete ale oraşului care parcă te asurzeau. Dintr-o dată săteanul îi spune:
- Am auzit un greiere.
- N-ai cum să auzi un greiere în tot vacarmul ăsta! i-a spus orăşanul.
- Sunt sigur, am auzit un greiere! a insistat săteanul.
- Asta-i o nebunie! a răspuns prietenul.

Săteanul a ascultat cu atenţie un moment, după care a trecut strada spre o zonă unde se aflau câţiva copaci. A căutat împrejur, sub ramuri şi a găsit micul greiere. Prietenul său a rămas uimit.

- E incredibil! Trebuie să ai un auz supraomenesc!
- Nu! a spus săteanul. Urechile mele nu sunt diferite de ale tale. Totul depinde de ce asculţi cu ele.
- Dar nu se poate! a continuat prietenul. Eu n-aş putea auzi un greiere în acest zgomot!
- Depinde de ceea ce este important pentru tine, a venit imediat răspunsul. Dă-mi voie să-ţi arăt.

A băgat mâna în buzunar şi a scos câteva monede pe care le-a lăsat să cadă discret pe asfaltul trotuarului. Atunci, cu tot zgomotul asurzitor al oraşului, au remarcat că toţi oamenii de pe o rază de 5 metri au întors capul privind în jur, dacă nu cumva banii căzuţi erau ai lor.

- Înţelegi ce am vrut să spun? a continuat săteanul.
Totul depinde de ceea ce este important pentru tine.
Ascultând zi de zi la televizor  „ştiri”  politice şi/sau diverse tragedii, catastrofe etc... URECHEA,CARE ESTE PRELUNGIREA CREIERULUI NOSTRU, se fixează pe tot ce este rău, urât, nefolositor...
Ni se induce FRICA!

Devenim neputincioşi, temători (de avion, de frig, de vânt, de mâncare, de oamenii de lângă noi şi ce este cel mai rău, de sentimentele noastre)
şi... NU ŞTIM DE UNDE... CÂND... ŞI CUM... 

Răspunsul este: 
 

UITE AŞA:  ascultând aşa zisele ,,informaţii", care de fapt sunt praf în urechile noastre, ne lăsăm prinşi în această capcană. 

Toată ziua spunem: e greu, oamenii sunt răi, trăim într-o lume nesigură, nu am încredere în nimeni etc. 
 
Şi în tot acest timp, greierii cântă, frunzele foşnesc, apele curg şi noi... nu le mai auzim!