The thief

El e cel pe care toți îl urmăresc, unii cu sufletul la gură, sperând că va face o greșeală care să ducă la aducerea lui după gratii, alții speră să nu fie prins, alții deoarece nu le vine a crede că el este cumva special, că poate să păcălească legea într-un asemenea mod. Vor să vadă cu ochii lor, deși de multe ori asta nu este posibil. Și totuși acești oameni îi urmăresc fiecare mișcare, deși în realitate nimeni nu știe nimic despre el. Nimic care să îi ajute să-l descifreze pe acest hoț ce se joacă cu legea, poliția și chiar cu mintea oamenilor, deși mulți nu își dau seama. A reușit într-un timp relativ scurt să se facă cunoscut în întreaga țară, iar uneori tind să bănuiesc că și în afara ei, deși nu am verificat niciodată. A apărut din senin, într-o noapte senină de vară. Unii ar spune că nu a făcut nimic deosebit, dar eu nu sunt de acord. Până la urmă, să furi o bijuterie extrem de prețioasă și care valorează miliarde de dolari dintr-un muzeu foarte bine păzit, iar singura urmă rămasă să fie cartea ta de vizită, nu este tocmai ceva ce oricine ar putea face. Nicio amprentă, niciun fir de păr, niciun fel de dovadă nu a putut fi găsită care să elucideze misterul acestui hoț. Nici imaginile de pe camerele de supraveghere nu fuseseră de vreun folos. 
Ceea ce nu înțelegem era cum de unii oameni îi priveau cu admirație. Nu era nimic de admirat la el. Era doar un alt personaj care credea că putea să încalce legea și să scape nepedepsit. Iar faptul că mulți erau de partea lui, sperând să nu fie prins mi se părea o problemă. Și nu puteam înțelege ce-i putea determina să privească lucrurile așa. Cei mai mulți erau cetățeni care nu ar fi îndrăznit să încalce legea, nici măcar cât de puțin. Iar marea lor majoritate erau elevi și liceeni. Ceea ce pe mine mă îngrijora. Ce fel de mesaj preluau acești elevi de la el și cum anume le va modifica deciziile nu puteam ști, dar nici nu îmi plăcea ideea. 
Iar printre toți acești oameni, mai eram și eu. Mi se dăduse cazul acestui hoț cu câteva luni în urmă, după ce cel dinaintea mea renunțase. Acceptasem fără să clipesc. Aveam de gând să-l demasc și să le demonstrez oamenilor că el, la fel ca și ei, nu este în niciun fel deosebit. Că nu poate încălca legea de atât de multe ori fără să plătească în cele din urmă. Aveam să-l prind pe acest bufon.

Comentarii