"Mărturia" de Anita Shreve

Cred că asta e cea mai deprimantă carte pe care am citit-o până acum. Este, de asemenea, extrem de tristă. Mă mir singură că nu am renunțat la ea undeva pe parcurs.
Cartea prezintă povestea scandalului ce a avut loc într-o școală particulară de prestigiu din cauza descoperii undei benzi care îi are în centru pe cei trei băieți vedete în echipa de baschet a școlii, toți de peste optsprezece ani, și o fată de paisprezece ani, care au relații sexuale. De aici pornește o întreagă anchetă, pe care directorul inițial dorește să o păstreze în interiorul instituției, și care pe parcurs va avea consecințe dezastruoase pentru foarte multe persoane.
Cartea prezintă povestea aceasta din perspectiva multor persoane implicate, direct sau indirect în întreaga poveste, fiecare prezentând evenimentele așa cum le-a perceput el sau ea. Iar pe parcurs ajungi să afli cum anume s-a petrecut totul și tot ceea ce a urmat după ce acel eveniment a devenit, inevitabil, public.
Cum am zis și la început, asta se poate să fie cea mai deprimantă și cea mai tristă carte pe care am citit-o până acum. Pentru că practic prezintă un eveniment care se poate la fel de bine să se fi petrecut în realitate, pentru că este o chestie care se întâmplă. Și, în același timp, pentru că arată cum o singură decizie luată într-un moment în care nu gândeai limpede poate avea consecințe grave atât pentru tine cât și pentru multe alte persoane. Și cum un asemenea eveniment poate distruge foarte multe vieți. Asta mi s-a părut cel mai trist în toată povestea.
Povestea, dintr-un anumit punct, mi s-a părut destul de previzibilă, iar din momentul în care am înțeles cum se vor întâmpla lucrurile mai departe nu m-am putut gândi la toată chestia decât ca la un mare efect de domino. Pentru că după ce evenimentul care urma să declanșeze tot scandalul a avut loc, era clar că totul nu putea să o ia decât în jos.
Capitolele, cum am zis, sunt din perspectiva a diverse personaje, unele din ele sunt la persoana întâi, iar altele la persoana a treia. La început mi s-a părut greu de urmărit poveste fiecărui personaj și să îmi amintesc apoi cine este respectivul, dar în cele din urmă sunt doar câteva personaje care merită reținute din punctul acesta de vedere, și anume cei direct implicați cumva în tot acel scandal, restul fiind doar niște martori care povestesc cum au văzut ei lucrurile, din afară. Dar cel mai important este, până la urmă, ce anume s-a întâmplat în interior.
În final, nu cred că aș recomanda cartea asta. Da, transmite un mesaj destul de puternic, dar... nu știu, mie mi se pare pur și simplu prea deprimantă.

Comentarii