"Spell Bound(Hex Hall #3)" de Rachel Hawkins

Și am ajuns la finalul trilogiei acesteia... Iar acum că am făcut-o, nu sunt sigură că finalul mă mulțumește complet. Da, au fost suficiente lucruri destul de neașteptate, pentru mine, care s-au întâmplat, dar în cele din urmă cred că primele două volume mi-au plăcut mult mai mult decât acesta. De fapt, acum că le-am citit pe toate, pot să zic că al doilea volum, Demonglass, este de departe favoritul meu.
Dar hai să o iau totuși cu începutul. Voi încerca să nu zic prea multe, pentru a nu fi spoilere pentru cei care nu au citit cărțile astea. Ok, deci după tot ce s-a întâmplat în primul și al doilea volum, un mare război e pe care să înceapă între Prodigium și cei care îi vânează, iar cumva Sophie pare să fie soluția acestei probleme, deși momentan este destul de neputincioasă, din motive pe care nu le voi înșira aici. 
Începutul cărții a fost foarte bun și plin de acțiune, iar asta chiar mi-a plăcut, mai ales după finalul celui de-al doilea volum al trilogiei. Tot felul de alte secrete și informații noi au fost dezvăluite, iar unele din ele chiar au fost foarte interesante. Iar la un moment dat chiar eram extrem de curioasă în legătură cu ceea ce se va întâmpla mai departe și cum se va sfârși toată povestea. Doar că, după un anume eveniment, mi s-a părut că povestea începe să devină mult prea previzibilă, pentru gusturile mele cel puțin. Prea se întâmplau toate într-un anume fel, și parcă la un moment dat a fost prea ușor pentru ei să rezolve anumite probleme pentru ca în final să aibă o șansă în a învinge personajele negative. Nu știu alții, dar având în vedere toată agitația care se crease în legătură cu acel iminent război, modul în care totul s-a încheiat a părut prea simplu, prea ușor.
În continuare, personajele mele favorite sunt Sophie, normal, Jena și James, tatăl lui Sophie. Mi-a plăcut încă de la început prietenia care s-a format între Sophie și Jena, care a durat pe tot parcursul trilogiei, plus că Jena mi se pare un personaj extrem de simpatic. Despre James nu o să zic prea multe, ca să nu încep să șir aici o grămadă de chestii, dar tipul mi se pare pur și simplu genial, are el un mod de a fi care mie îmi place foarte mult. Și dacă tot am ajuns să vorbesc despre personaje, trebuie să spun ceva și despre Archer, că doar e unul din personajele principale. Nu pot să zic că mi-a plăcut de el prea tare. De fapt, cred că dacă ar fi murit pe undeva pe parcursul cărții, nu m-ar fi deranjat foarte tare. Mi-a fost antipatic aproape de la început, pur și simplu nu l-am putut suferi.
Ca o concluzie, deși volumul ăsta m-a cam dezamăgit, trilogia per total e foarte drăguță și mult mai multe se întâmplă în ea decât m-aș fi așteptat. E drept că nu sunt eu mulțumită deloc de cum a sfârșit un anume personaj, dar asta este, nu am ce-i face. Deci, da, eu cred că trilogia asta chiar merită citită, are suficientă acțiune, e și destul de amuzantă, iar Sophie este un personaj principal foarte simpatic.

Comentarii