"Creatura" de Nely Cab

Inițial am scris recenzia cărții ăsteia pentru pagina de Goodreads, pe care voiam să o pun și aici, dar după ce m-am gândit un pic am decis că mai bine o scriu și în română, fără spoilere, pentru că cea de pe Goodreads are destule și e prea lungă. Dacă vreți totuși să o citiți și pe aceea, o puteți găsi aici.
Ok, eu în general nu mă forțez să termin o carte despre care devin convinsă că nu îmi va plăcea, dar mai există și excepții, ca aceasta. Am vrut să o termin din două motive: primul e faptul că e atât de proastă, încât devenise amuzantă la un moment dat(15% pe kindle), iar al doilea este acela că stilul în care este scrisă cartea asta este cam la fel cu modul în care mi-am scris eu prima poveste, care era în limba engleză. Adică, ideea în sine nu e rea, dar nu a fost executată bine, asta cred eu și despre cartea de față.
Deci, Isis este o fată de șaptesprezece ani, care are insomnii de trei luni încoace din cauza unui coșmar pe care îl are în fiecare noapte. La un moment dat, ea decide să înfrunte acea umbră din visele ei care nu o lasă să doarmă și descoperă că nu este nimic altceva decât un băiat, unul destul de neobișnuit, dar totuși un băiat. Ea este convinsă că el nu este real, iar după câteva discuții în contradictoriu, cei doi fac un pariu: dacă el reușește să-i demonstreze că este cât se poate de real, atunci ea nu se va mai întoarce în acel loc din visele ei, care este într-un fel teritoriul lui, iar dacă ea câștigă, atunci el nu o va mai deranja vreodată. 
Nu pot înțelege de ce anume a fost nevoie de toată chestia cu Zeii în cartea asta, pentru că pur și simplu nu ajută cu nimic povestea în sine. Asta putea fi la fel de bine o poveste de dragoste între doi adolescenți și ar fi fost în mare același lucru. Ideea cu mitologia greacă nu face nimic pentru poveste.
Acum, mie una povestea asta de dragoste mi s-a părut... în lipsa unui alt cuvânt voi spune cheesy. Mi s-a părut exagerată uneori, având în vedere faptul că cei doi chiar nu se cunosc de prea mult timp, iar el mi s-a părut cam nemernic uneori, de fapt cam des. Iar ea nici măcar nu pare să observe. Puțin de tot la început, dar se răzgândește repede. Plus că David, și ceilalți Zei care mai apar pe acolo, mi s-au părut de-a dreptul copilăroși. Adică, se spune că trăiesc de mii de ani și, deși vorbesc într-un fel anume, se comportă exact ca orice alt adolescent. 
Aș mai avea ceva de zis despre relația dintre Isis și mama ei, Claire. La început, se spune că mama ei are treizeci și cinci de ani, dar am avut momente când nu am crezut asta, pentru că nu mi se părea că s-ar potrivi, are niște reacții cam adolescentine din când în când, care pe mine m-au cam deranjat. 
Ar mai fi de zis, dar nu aș vrea să existe spiolere în recenzia aceasta, cum am zis, există suficiente în cea de pe Goodreads, dacă vreți să vedeți mai multe despre opinia mea legată de cartea asta.
Nu mi-a plăcut deloc, a fost oribilă. Chiar nu o recomand și mă bucur că am câștigat ebook-ul în engleză la un concurs și că nu am dat bani pe ea. La câte păreri bune am citit despre ea, chiar am rămas foarte dezamăgită.

Comentarii