luni, 24 martie 2014

UP

Nu prea am cuvintele la mine, dar țineam neapărat să scriu despre filmul ăsta, înainte să uit ce vreau să zic despre el.
So, filmul îl are ca personaj principal pe Carl, un băiat care își dorește de mic să viziteze locul ăsta despre care tot vorbește eroul lui, anume Paradise Falls, iar într-o zi mai întâlnește pe cineva care își dorește același lucru, anume Ellie și îi promite că o va duce acolo într-o zi. Bătrân fiind, se hotărăște să îndeplinească în sfârșit această promisiune și, folosind foarte multe baloane, reușește să își transforme casa într-un fel de dirijabil. Dar nimic nu merge conform planului și curând se trezește într-o situație cel puțin neobișnuită.
Chiar mi-a plăcut filmul ăsta, mai ales începutul și ceea ce se întâmplă pe undeva aproape de sfârșit. Mi-au dar lacrimile de mai multe ori în timp ce mă uitam, ceea ce nu e puțin lucru, dar au fost și momente în filmul ăsta când am râs.
Cel mai mult mi-a plăcut relația dintre Carl și Ellie și modul în care a evoluat ea de-a lungul anilor. A mai fost și faptul că a arătat ceva ce este cât se poate de adevărat, anume că uneori în viață, oricâte planuri ne-am face și am vrea să ne ținem de ele, mereu se întâmplă câte ceva care să fie mai important și nu mereu reușim să facem ceea ce ne-am propus la timp. Și anii trec.
Mesajul pe care vrea filmul să îl transmită mi s-a părut foarte drăguț și adevărat, iar o mare parte din film a fost destul de emoționant pentru mine. Chiar nu m-aș fi așteptat la așa ceva.
Acum, sunt câteva evenimente în filmul ăsta care pentru mine a fost evident că erau pentru copii, dar în cele din urmă, este o animație, deci era de așteptat. Dar și părțile alea au fost drăguță, cu toate că au fost vreo două care mi s-au părut ușor exagerate. Dar verișoarei mele de nouă ani i-a plăcut, că mai mult pentru ea a fost, deși și eu am vrut să-l văd.
Nu mai știu ce să zic, așa că mă voi opri aici și voi mai spune doar că îl recomand.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu