luni, 28 aprilie 2014

Hotel Grand Budapest

Am mers să văd filmul ăsta fără să știu nimic despre povestea din el. Și la început nici nu mi se părea că ar fi ceva interesant de văzut, mai ales din cauza titlului. Dar am auzit că ar fi amuzant.
Povestea în sine e una destul de ciudată, și pe parcurs mi-a tot amintit de o carte pe care am citit-o, anume Dacă citești asta înseamnă că am murit, în sensul că are în centru un bărbat care, deși e foarte bun la ceea ce face, nu pare să aibă nimic deosebit, dar cumva ajunge într-o situație care îi dă toată viața peste cap și trece prin mai multe chestii. În film, nu toate plăcute. Acel individ aici este Gustave H., care lucrează la Hotel Grand Budapest, și împreună cu el și Zero.
E un pic confuz la început, pentru că începe într-un fel și la final eu am ajuns la concluzia că asta e un fel de poveste într-o altă poveste, dacă asta are sens. Sper că are. Dar până la final m-am prins cum stăteau lucrurile și chiar mi-a plăcut.
În primul rând, ăsta e un film destul de amuzant, dar de fapt are mult umor negru și umor din acela subtil, la care chiar trebuie să fii atent pentru a înțelege care e faza. Și asta mi-a plăcut, pentru că nu e ca genul ăla obișnuit de comedie unde e evident când anume ar trebui să râzi. A fost mai interesant așa.
Apoi, mi-au plăcut mult de Gustave și de Zero, au fost foarte simpatici și mi-a plăcut că aveau maniere și le mențineau în absolut orice situație, ceea ce duce la scene foarte amuzante. Au mai fost și alte personaje foarte simpatice în film, dar ei doi sunt cei mai importanți. De menționat ar mai fi prietena lui Zero, i-am uitat numele, dar mi s-a părut foarte tare fata. Nu aș fi crezut la început. A, da, Agatha o cheamă.
Acum, în film, deși anumite lucruri pe mine m-au luat prin surprindere, altele au fost destul de evidente, genul ăla de situații unde chiar nu se putea altfel. Dar ăsta nu e neapărat un lucru rău, mai ales că în felul ăsta am reușit să evit o scenă care a fost de-a dreptul horror. Din fericire, știind că ceva avea să se întâmple, mi-am acoperit ochii la timp. Asta ar fi singura chestie la care chiar nu am putut să mă uit. În rest a fost ok.
Recomand, mi s-a părut a fi un film foarte bun. Nu cred că am mai văzut ceva asemănător până acum.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu