miercuri, 27 mai 2015

"Vânătoarea(Ultimul avanpost #2)" de Lavinia Călina

De unde să încep cu cartea asta? Cred că are cel mai malefic/sadic sfârșit pe care l-am citit vreodată, nu glumesc. Când s-a spus la lansare că finalul de la volumul ăsta e și mai și decât la primul nu am crezut, că până la urmă cât de urât putea să fie? M-am înșelat amarnic!
Dar să o iau cu începutul, în volumul ăsta Diane ajunge să lupte de partea E.S.C.U. în diverse misiuni, dar nici viața alături de ei nu e ceea ce ea spera, unicul ei scop fiind acela de a-l omorî pe Alex drept răzbunare pentru ce i-a făcut. Iar atunci când mai apare și un posibil trădător în poză, lucrurile nu pot decât să se complice.
Simt nevoia asta acută de a îi da autoarei un mesaj în care să-i spun că e malefică. Adică, ce e cu finalul ăla?! De ce?! Eram pregătită să spun că nu, finalul nu e ceea ce l-au vândut ei că ar fi și apoi ajung la ultimele cinci pagini, ceva de genul, și rămân mască. Și credeam că nu mai există mai nimic care să mă uimească...
Trebuie totuși să spun că, deși cele două volume au primit aceeași notă pe Goodreads, cred că primul a fost mai bun un pic, deși nu aș putea spune de ce. Totuși, volumul de față nu se lasă mai prejos, e plin de întorsături de situație și lucruri care mie nu mi-ar fi dat în veci prin cap. Bine, există o fază la care am fost un pic suspectă, că părea prea să se potrivească acolo, dar după explicație mi-am dat seama de ce, păcat că Diane nu s-a prins că ceva e putred la mijloc. Dar asta e, ce să-i faci? Nu o zic în sensul rău, că într-un fel înțeleg cum a gândit toată chestia, dar na.
Și că tot ziceam de Diane, mi-a plăcut mult că în volumul ăsta avem parte de mici amintiri de-ale ei din timpul copilăriei, și aflăm mai multe despre cum a ajuns ea la Centrul de Formare și încă câteva lucruri, dar nu intru în ele, pentru că ar fi spoilere. Dar mi-a plăcut să o văd pe Diane confruntându-se cu problema amintirilor, pentru că e dificil să despartă ce e real, de ceea ce este fals în memoria ei, iar asta e o perspectivă asupra lucrurilor care chiar mi s-a părut interesantă.
Cât despre celelalte personaje... singurul care chiar îmi ajunsese la suflet a sfârșit-o mort. Aveam și eu un personaj pe care voiam să-l văd musai trăind, unul!, și exact ăla a pățit-o. Mă întreb cine va rămâne în picioare la final, că deja mă aștept la orice de la ultimul volum al trilogiei, pentru că am întrebat și va fi trilogie până la urmă. Cert e că ăla va fi un volum interesant, abia aștept să văd ce planuri vor mai crea și ce vor mai face prin R.U.T.R.
Totuși, trebuie să-i dau credit lui Alex pentru tot ce a făcut în volumul ăsta. Omul nu e prost deloc, e chiar destul de deștept. Asta nu e bine pentru E.S.C.U. și compania, dar trebuie să-i recunosc calitățile. Știam că omul e un pic nebun, dar se pare că e un nebun cu perspectivă. E trist, în ultimă instanță, dar nu pot să nu admir hotărârea și toate cele.
Și până nu uit, trebuie să o menționez pe Eva aici, pentru că la final chiar a ajuns să-mi placă mult de ea, și de Emil de altfel. Parcă am zis că la finalul primului volum chiar îmi plăcuse, dar aici mi s-a părut și mai genial. Îl vedem ceva mai mult, iar atunci când apare are niște momente tare reușite. Cât despre Eva, nu prea mi-a plăcut la început, dar până la final a ajuns în categoria personajelor care m-au luat complet prin surprindere. Sunt multe dezvăluiri în volumul ăsta care schimbă mult jocul ăsta al lor, pentru că nu știu cum altfel să-l numesc.
Recomand, dar aș face mențiunea că mai bine așteptați să apară toată trilogia înainte, asta dacă nu vreți să stați vreun an să vă întrebați cum anume va continua întreaga aventură, așa cum voi fi eu nevoită să fac, din nou! Sper ca volumul trei să apară cât mai repede!

Viața înseamnă o scară cu multe trepte ce trebuie urcate pe rând. Câteodată te mai împiedici, mai faci un pas înapoi, dar important e să continui. Să speri să ajungi cât mai sus, iar în toată această nebunie să nu uiți de unde ai plecat.

Mereu am fost de părere că veștile bune circulă repede, veștile proaste circulă și mai repede, lumina soarelui are o viteză inimaginabilă, dar bârfa... bârfa se propagă printre noi mult, mult mai repede.

- Există persoane pentru care merită să riști.

Până la urmă, cred că fiecare dintre noi are o poveste de viață, cu bune, cu rele. Păcat că mai tot timpul o vedem doar pe a noastră și nu avem vreme să o ascultăm pe a altora. Dacă ne-am opri o clipă și am asculta, am realiza că mai sunt mulți cei care împărtășesc aceleași sentimente, au aceleași idealuri și luptă pentru aceeași cauză.

Mai vreau să zic o singură chestie. În momentul ăsta sunt destul de hotărâtă să citesc orice altă carte va mai scrie autoarea, sunt prea curioasă să văd ce anume va mai face cu poveștile. Știu că nu am fost fan al primului volum din Neamul corbilor, dar voi citit următorul volum. 

4 comentarii:

  1. Inițial, nu am vrut să-ți citesc recenzia, cu toate că știu că nu dai spoilere, pentru că nu voiam cu niciun chip să am vreo legătură cu acest volum, până ce nu mă voi apuca de el. A fost foarte greu să mă abțin să nu o fac, dar se pare că la cât de curioasă am fost, a trebuit să o fac. :)) Ceea ce-am citit mai sus m-a făcut și mai nerăbdătoare să citesc continuarea, și mă întreb cine este acea persoană care a pățit-o. Sper să nu fie printre cei pe care îi plac. Iar despre Alex, ei bine, mă bucur că este și în continuare așa cum vreau eu: malefic. :D Nu știu ce-aș mai putea spune, cert este că mă bucur și nu prea că este trilogie; sunt în capul meu tot felul de contradicții.

    Lectură plăcută în continuare! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Abia aștept să-ți aud părerea! Nu știu ce personaje îți plac mult, dar eu zic că nu ar fi o ideea rea să te pregătești sufletește pentru orice :))

      Merci, lectură plăcută și ție! :)

      Ștergere
  2. "Simt nevoia asta acută de a îi da autoarei un mesaj în care să-i spun că e malefică." :))
    Mesaj recepționat :P

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Mă bucur să aud asta :)) Acum aștept următoarea carte, oricare o fi :)

      Ștergere