The Martian

Asta e din categoria filmelor la care nu mi-am dorit nepărat să merg, dar care a sfârșit prin a mă impresiona. Nu am vrut să îl văd pentru că ideea din spatele lui nu mă atrăgea foarte tare: Mark Watney rămâne singur pe Marte după ce furtună puternică forțează echipajul să plece de pe planetă. În urma unui accident, toți cred că el a murit, dar el e cât se poate de viu și trebuie să găsească o metodă de a surpaviețui până la următoarea aterizare pe Marte. E practic o poveste de supraviețuire.
Să încep cu motivul pentru care nu am vrut să îl văd: cumva pe mine nu mă prea atrag filmele despre surpaviețuire, nu aș ști să explic de ce. Dar nu mă atrag, cumva am și sentimentul că pot deveni plictisitoare.
Nu este însă cazul cu acest film. Mă bucur să spun că nicio secundă acest film nu mi s-a părut plictisitor, deși cred că ar fi fost ușor să devină. Totuși, mereu a existat acel ceva care să îmi mențină atenția, chiar în momentele în care se dădeau explicații științifice/de fizică și alte lucruri asemănătoare. Eu nu le am cu genul ăsta de lucruri, fizica mai ales îmi dă dureri de cap, dar aici am înțeles suficient din ce făceau ei pentru a nu pierde șirul evenimentelor. Nu o să mă prefac că am înțeles tot, sunt multe lucruri în film care mă depășesc, dar nici nu m-a luat durerea de cap încercând să înțeleg ce făceau ei acolo. Ceea ce mă bucură, și eu unul din motivele pentru care cred că ăsta e un film bun.
Un alt lucru care mi-a plăcut a fost chiar personajul Mark Watney. Fiind pus într-o situație groaznică, până la urmă a găsit un mod de a supraviețui, menținându-și speranța că va putea scăpa de pe Marte. Sigur, a avut momente în care s-ar fi resemnat, dar s-a hotărât că nu va muri pe Marte și a făcut tot ce i-a stat în puteri pentru a rămâne în viață.
Iar filmul a avut și momente comice, lucru la care chiar nu m-am așteptat, dar mă bucur că au fost acolo. Au mai scăzut un pic presiunea, ca să zic așa, totul nu mai pare chiar atât de negru dacă poți glumi despre asta, sper că are sens ce spun.
Mi-a plăcut și atitudinea pe care a avut-o echipajul care a fost pe Marte cu Mark Watney atunci când au aflat că e viu. Având în vedere cât de puțin îi vedem pe ei interacționând, filmul m-a convins că erau prieteni apropiați, și nu pot decât să îl laud pentru asta. Cred că e greu să faci asta fără să ai multe interacțiuni între ei în film.
Iar finalul mi s-a părut foarte emoționant, nu o să dau spoilere, mă limitez la atât. Chiar nu m-am așteptat ca filmul ăsta să mă impresioneze atât de mult. Chiar îl recomand!

Comentarii

  1. Abia am terminat şi eu de scris despre el, a fost genial, mi-a plăcut enorm! Abia aştept să citesc romanul!!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu