sâmbătă, 16 aprilie 2016

Despre cărți și autorii români

Ghanda a posta pe blog un articol foarte interesant despre cărțile autorilor români și diverse probleme care sunt mereu ridicate în discuții, și care nu s-au schimbat de-a lungul timpului. Și, cum mi-a plăcut discuția pe care a pornit-o ea, mi-am zis să scriu și eu despre asta, cum am câteva lucruri de zis. 
Eu sunt mai nouă în tot cercul ăsta, în sensul că am descoperit nu cu mult timp în urmă evenimente interesante din lumea cărților, dar de când am început să particip nu mă mai satur, dacă aș putea aș merge la toate! Ceea ce pentru mine e ceva, pentru că eu nu obișnuiam să fiu atât de interesată de atât de multe lucruri. Cu aceste ocazii, am ascultat câteva discuții legate de cărțile autorilor români, percepția românilor despre ele și de ce nu se vând. Și, așa cum a zis și Ghanda, tind să devină repetitive.
Eu cred că cea mai mare problemă când vine vorba de cărțile autorilor români, și mă refer aici doar la cei contemporani, este formată din prejudecățile noastre. La mine totul a pornit de la programa școlară, de la faptul că autorii de acolo nu mi-au plăcut și atunci am prins o ură pe literatura română. Și aș fi rămas acolo, dacă prin 2012 nu ar fi început să apară în blogosferă articole cu recenzii bune pentru cărți ale autorilor români. Din curiozitate, dar sceptică, am citit una, două și am observat că totuși autorii noștri scriu bine. Scepticismul ăsta însă nu a dispărut așa repede, a mai trecut ceva timp, dar în prezent pot spune că am scăpat de el. Acum scepticismul nu mai e legat de faptul că autorii sunt români, ci de întrebarea: oare îmi va plăcea acea carte, pe baza rezumatului de pe spate? Aceeași întrebare mi-o pun și când e vorba de autori străini.
Pentru că acum, din punctul meu de vedere, pot spune că nu cred că există vreo diferență între autorii români și cei străini. Ambii pot scrie bine, și scriu bine, ambii pot veni cu idei originale și te pot ține cu sufletul la gură. Și nici la unii, nici la ceilalți, nu e garantat că respectiva carte ne va plăcea. Am avut dezamăgiri pe ambele fronturi și până la urmă depinde de gustul fiecăruia.
O altă problemă este și promovarea. Și știu că ăsta e un subiect ceva mai sensibil, pentru că știu că nu toate editurile își pot permite să bage mulți bani în promovare, iar cele care publică români tind să fie mai mici. Asta nu înseamnă că editurile importante nu îi publică, dar ăsta e doar un trend pe care l-am observat eu. Și știu că reclamele, panourile publicitare și alte tipuri de promovare sunt scumpe. 
Ceea ce am observat eu este însă faptul că pe anumite bloguri, tot mai multe aș vrea să zic, se scriu articole și recenzii despre cărțile autorilor români. Și eu fac asta, pentru că până la urmă, așa cum a zis și Ghanda de mai multe ori, cititorii sunt cei care pot face publicitate cărții. Cel puțin eu una, am găsit câteva persoane cu gusturi asemănătoare cu ale mele și dacă ei recomandă cartea, cel mai probabil o voi cumpăra și eu mai devreme sau mai târziu.
Dar ce mi se pare mie cel mai fain la autorii români e că îi putem întâlni la evenimente și lansări de carte, sunt acolo și putem vorbi cu ei, le putem cere autograf și eu cred că ăsta e un mare avantaj. Iar anumite cărți ale autorilor români probabil că nici nu le-aș fi cumpărat dacă nu i-aș fi auzit vorbind despre cărțile lor, sau pe alte subiecte pur și simplu. Nu știu alții, dar mie dacă o persoană mi se pare faină, și dacă a scris o carte, atunci eu voi presupune că și cartea îmi va plăcea. Și până acum nu am fost dezamăgită.
Recunosc că nu știu exact cum anume s-ar putea schimba mentalitatea oamenilor când vine vorba de autorii români, dar poate că dacă se va vorbi destul de mult despre ei și se va scrie pe internet, așa cum fac anumiți bloggeri deja, poate atunci lumea va deveni mai curioasă și le va acorda o șansă. La mine asta a funcționat, deci nu pot decât să sper că vor fi și alții atrași spre cărțile autorilor români, care au la fel de multe de oferit precum cei străini.
Eu le recomand cărțile de câte ori am ocazia, și nu doar în online, și sper că poate îi voi face măcar puțin curioși și că le vor da o șansă. Iar dacă vor găsi o carte care o să le placă, poate vor mai căuta și altele și vor recomanda la rândul lor și tot așa.
Nu știu exact care ar fi soluția pentru faptul că lumea nu citește autori români, dar eu voi continua să vorbesc despre ei și să scriu despre cărțile lor și poate că, încet-încet, vor începe să o facă și alții. I can live in hope.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu