duminică, 14 august 2016

"The Martian" de Andy Weir

Am văzut filmul pentru această carte în 2015 și mi-a plăcut foarte mult. Iar după ce m-am tot gândit dacă vreau să citesc și cartea sau nu, am decis în final să o cumpăr și mă bucur că am făcut-o.
Asta este povestea lui Mark Watney, unul dintre cei șase astronauți trimiși pe Marte, ei sunt Ares 3. În urma unei furtuni foarte puternice, se decide că e prea periculos ca ei să rămână pe Marte, dar în timp ce toți încercau să ajungă la MAV, Whatney este lovit, iar toți îl cred morți, pentru că așa reiese din semnalele trimise de costumul lui. Doar că el nu a murit, iar acum este blocat pe Marte și trebuie să găsească un mod de a supraviețui și de a comunica cu NASA.
Motivul pentru care inițial nu am vrut să citesc cartea a fost pentru că știam că e la persoana întâi, din perspectiva lui Mark Whatney și nu am fost convinsă că vreau să știu ce gândește în momentele alea, fiind de unul singur pe Marte. Dar Whatney s-a dovedit a fi un personaj optimist, cu foarte mult umor, ceea ce eu cred că a ajutat mult povestea, pentru că nu devine niciodată excesiv de deprimantă, chiar dacă de multe ori pare că el nu va supraviețui la finalul cărții. Eu una cel puțin am apreciat foarte mult lucrul acesta, pentru că sunt ușor de impresionat, mai ales cu povești triste și nu cred că aș fi ajuns să citesc până la final dacă nu ar fi fost personalitatea foarte veselă a lui Whatney.
Iar el ca personaj mi-a plăcut foarte mult. Pe lângă ce am zis mai sus, are un mod foarte ingenios de a se descurca în situații neprevăzute, care tind să apară pe parcurs și nu renunță niciodată, indiferent cât de negre ar putea arăta lucrurile pentru el.
Dar pe lângă punctul de vedere al lui Whatney, mai vedem la persoana a treia și ce se întâmplă la NASA, dar și cu restul echipajului lui Whatney. Cred că dacă toată cartea ar fi fost compusă doar din log-urile lui Mark Whatney, cartea ar fi putut deveni un pic plictisitoare la un moment dar, dar așa mereu a existat ceva nou și mi-a plăcut că puteam ști la ce mai lucra NASA pentru a îl salva pe Whatney de pe Marte.
Acum, aici ar fi singura mea plângere cu privire la cartea asta, anume că la un moment dat devine greu să deosebești restul personajelor care sunt implicate în salvarea lui Whatney, dar la fel se întâmplă și echipajul lui. Sunt destul de multe personaje, iar eu le tot încurcam între ele. Bine, ca să fiu cinstită, nu știu dacă mi-ar fi plăcut mai mult dacă cartea ar fi fost mai lungă și fiecare personaj descris mai mult, pentru că atunci poate totul s-ar fi petrecut mai încet, ceea ce pentru cartea asta nu cred că ar fi funcționat.
De aspectele științifice ale cărții nu mă pot lega pentru că eu nu știu nici fizică, nici chimie, am absolvit ASE, dar așa cum au fost explicate mi s-au părut ușor de urmărit, chiar dacă nu aș ști că spun dacă sunt corecte sau nu. Dar faptul că am putut urmări ușor tot ceea ce făceau personajele, mai ales Whatney m-a bucurat foarte tare, pentru că asta e problema mea principală cu genul SF, explicațiile științifice pe care nu le pot urmări. Aici totul a fost foarte bine din punctul ăsta de vedere.
Eu recomand cartea asta, chiar nu aș fi lăsat-o din mână, nu există niciun moment plictisitor și mă bucur că am citit-o. Genul ăsta de cărți mă fac să vreau să citesc mai multe cărți din genul SF, gen pe care tind să îl evit. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu