duminică, 11 decembrie 2016

Lisabona - ziua 1

Mi-am propus să scriu la finalul fiecărei zile perrecută la Lisabona o postare în care să povestesc ce am văzut şi câteva păreri. Acum, am plecat fără laptop, pentru că nu am vrut dă îi duc grija, deci scriu de pe telefon, ceea ce nu am mai făcut până acum, dar sper să mă descurc cât de cât. 
Începând cu începutul, după ce am trecut de controalele de la aeroport şi ne-am așezat la poartă pentru a aştepta îmbarcarea, eu am avut un mic atac de panică. Pentru că mie oricum îmi e frică de avion, eram trează şi de la opt dimineața, avionul pleca la cinci şi un sfert... a fost fun. Dar m-am mai liniștit cu ajutorul mamei, până la urmă după decolare chiar a fost ok. Am mai avut eu un moment ciudat la metrou, dar era târziu şi mama mi-a spus că se aștepta la mai rău de la mine, asa a fost ok. Minunat e că hotelul e exact vis-a-vis de metrou, care ajunge la aeroport. Bine, practic aeroportul e în oraş, la aterizare s-a văzut foarte frumos. 
Recunosc că nu îmi plac lucrurile pe care nu le cunosc şi sunt atasată de ceea ce îmi e familiar, cred că şi de aceea am avut reacția pe care am avut-o.

Dar să trec la prima zi petrecută la Lisabona. Ziua nu a început chiar bine, pentru ca am așteptat patruzeci de minute un autobuz care nu e venit. Din fericire, cu autorul lui Google maps de pe telefon am reuşit să ajungem la prima noastră destinație, anume Palacio de Ajuda. 
Dacă până acum Pelesul era castelul meu preferat din toate cele pe care le-am văzut, tocmai a căzut pe locul  doilea. Nu o să pun aici toate pozele pe care le-am făcut, că s-ar umple postarea numai cu ele, dar mi s-a părut superb! Nu am suficiente cuvinte să descriu!

Următoarea oprire a fost la Mănăstirea Jeronimos, care mie una mi s-a părut mai impresionantă în exterior.
Bine, nici nu pot spune că îmi place să vizitez biserici si mănăstiri, dar asta e partea a doua. Totuşi, trebuie să recunosc că e impresionantă.

Apoi a urmat muzeul marinei, care se afla într-o aripă a mănăstirii, şi care nu mă aşteptam să îmi placă atât de mult. Dar ceva din muzeul ăsta l-a făcut pe copilul din mine foarte fericit. Separat de faptul că aveau machete de ambarcatiuni foarte detaliat făcute, cu descrierile de rigoare, aveau inclusiv astfel de ambarcatiuni originale.
Mi s-a părut impresionant!

După o scurtă pauză, pentru a ne odihni picioarele, am ajuns si la muzeul calestilor, care nu aş putea spune că e fost chiar asa spectaculos, dar a fost totuși interesant de văzut pe viu calesti care semănau cu cele din basme.
Iar ultimul loc de pe listă a fost un muzeu al tehnologiei, care niciunuia din noi nu i s-a părut cine ştie ce, de acolo nu am poze.

Ne-am întors la hotel cu o imensă durere de picioare, dar cu concluzia că prima zi a fost chiar reusită si surprinși că am reuşit să bifăm tot ce aveam în plan. Călătoria cu autobuzul înapoi la hotel nu e fost chiar cea mai plăcută experiență, dar din fericire google maps nu ne-a dezamăgit nici de data asta. 

Acum pot doar să sper că mă vor ține picioarele în continuare şi sunt curioasă să văd mai mult din Lisabona. Urmează ziua a doua, şi chiar sper să mă țin de postarile astea, pentru că  sunt gândurile mele proaspete si cred că va fi interesant de privit în retrospectivă toate experiența la un moment dat.

De asemenea, scuze pentru orice fel de greșeli, voi încerca să mai corectez imediat ce voi avea din nou acces la laptop.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu