marți, 16 mai 2017

Barcelona - ziua 5 + concluzii

Atunci când am plecat, nu am crezut că voi fi atât de fericită să fiu înapoi acasă! Pe scurt, ultima zi a fost foarte nereușită, ca să o spun mai elegant, detaliez imediat. Ca și experiență în sine, eu una sunt dezamăgită de Barcelona, iar ultima zi a fost de așa natură încât postarea asta va fi mai mult un mic rant. Iar la final voi scrie și concluziile mele pe larg despre experineța mea în Barcelona.

Să încep cu ce am vizitat, sau ce am vrut să vizităm, dar nu ne-a reușit. Primul lucru pe care am vrut să îl vedem a fost Sagrada Familia, care eu una nu știam cum arăta până acum, nu am vrut nici să caut imagini, am vrut să fiu surprinsă. Și am fost, dar nu neapărat într-un mod plăcut. Gaudi pentru mine a avut un simț foarte ciudat al esteticii, în sensul că ce a construit el e interesant, dar mai mult într-un mod bizar. O să îl mai menționez în postarea asta.
Nu m-ar fi deranjat nici faptul că e încă în construcție, și nici cât de bizar arată dint-un anumit unghi, de unde se vede care e partea construită mai recent, dacă am fi putut să o vedem pe dinăuntru. Când am mers să cumpărăm bilete, o doamnă ne-a informat că dacă le cumpăram atunci(era zece și un pic dimineața) puteam să intrăm să o vizităm la ora patru după-amiaza pentru că era aglomerat. Separat de faptul că trebuia luat bilet cu șase ore înainte(!!!), noi nici nu puteam să facem asta, pentru că avionul nostru pleca la șapte și trebuia să ajungem din timp la aeroport(ajung și la partea aia). Nu pot spune că muream neapărat de nerăbdare să o văd pe interior, că nici biletul nu era chiar ieftin, dar e unul din cele mai populare locuri din oraș, și mi s-a părut un pic aiurea situația. Am înțeles apoi de la mama, care s-a interesat mai mult pe internet înainte, că lumea mai spunea că e bine să cumperi bilete online ca să nu stai la coadă, și că nu a găsit vreo informație cum că ar trebui așteptat atâta timp între cumpăratul biletului și vizita în sine.
Cum ziceam, ziua a început prost.

După aceea planul era să mergem direct la Parc Guell, dar pentru că aveam dintr-o dată timp, am decis să mergem totuși să vedem Recinte Modernita Sant Pau, și era și aproape de Sagrada Familia. Ăsta a fost singurul lucru care a ieșit bine în ultima noastră zi în oraș, și chiar mi-a plăcut locul.
Ăsta a fost un spital, care a fost în folosință până în 2009, când și-a mutat locația din cauza necesităților zilelor actuale. Cum arată el complet se poate vedea în a doua poză, e o machetă care se afla în interior. Clăridirile în sint mi s-au părut foarte frumos construite, mă bucur că am reușit să îl vedem. Chiar dacă încă mirosea a spital. Ăsta a fost singurul lucru bun care s-a întâmplat ieri, din păcate, dar e mai bine decât nimic, nu?

După asta, ne-am dus la Parc Guell, unde am avut o nouă surpinză. În afară de cei care aveau deja bilete, probabil luate online, sau din timp, ceilalți care doreau să viziteze parcul puteau cumpăra bilete nu o puteau face decât de la ora șase. Am putut trece printr-o parte din parc, și cu ocazia asta am văzut oameni stând la rând pentru că se putea intra de la anumite ore, în funcție de bilet bănuiesc. Explicația a fost de asemenea că era aglomerat.
Partea amuzantă, ca să o iau așa, e că nici măcar nu sunt 100% convinsă că ar fi meritat vizitat parcul ăsta, dar tocmai asta e, că nu am de unde să știu, pentru că nu am putut să în văd. Chestiile de genul ăsta pe mine mă enervează cumplit, pentru că eu sunt și genul ăla de persoană care trebuie să vadă cu proprii ochi ca să se convingă dacă ceva a meritat sau nu.

Trecând mai departe, tot la capitolul Gaudi și construcțiile lui, în Barcelona sunt două case mai cunoscute ale lui, Casa Mila și Casa Batlo. Sunt mai jos în poze, exact în ordinea asta.
Casa Batlo am vizitat-o și pe interior, și turul chiar a fost interesant. Primeam un ghid audio care avea și un ecran, iar pe el era un tur virtual al casei în care puteam vedea cum a arătat ea când era mobilată. Chestia cu casele astea e că sunt construite rotund, nu am colțuri, pentru că așa construia el.

Apoi am avut parte de un întreg set de alte aventuri la aeroport. Eu am făcut check-in-ul online, dar tot trebuia să îți mai dea alte bilete la aeroport, iar acolo mi s-a măsurat mie geanta, să vadă dacă are dimensiunile potrivite. Am avut câteva emoții, dar până la urmă am cumpărat-o pentru dimensiuni, a fost ok.
Am ajuns la aeroport cu o oră și ceva înainte de decolarea avionului, adică era ok, dar nu m-am așteptat ca terminalul 2 să fie atât de mare, iar poarta noastră era cred spre capătul terminalului. Dar până să ajungem acolo, trebuia să trecem pe la securitate, iar eu când am trecut prin aparat, a piuit cumva cum nu era ok, și m-a tras deoparte. Nu eram singura de altfel. N-am înțeles la final care a fost problema, că oricum nu mi s-a explicat, ideea e că m-a lăsat să merg mai departe destul de repede. Mi-a spus mama că mi se schimbase culoarea la față. În fine, după aceea eu aveam o problemă că nu mai ajungeam la poartă și Blue Air avea mesaj de last call. Am ajuns până la urmă și nu am fost nici ultimii. Dar atâtea emoții câte am avut aici nu cred că am mai avut vreodată pe aeroport.

La capitolul concluzii, orașul în sine e frumos, dar ca și servicii pe mine m-au dezamăgit.
Trecând la dezamăgiri, o să fac o listă:

  • metroul lor mi se pare mizerabil. Sunt stații care par că sunt în renovare, altele sunt pur și simplu murdare, iar la capitolul intrat pe peron, e o stație despre care deja am vorbit. 
  • au foarte mulți turiști, dar cu toate astea e foarte greu să găsești pe cineva să vorbească cu tine în engleză, de obicei vorbesc catalană. Și aici nu mă refer la restaurante gen fast-food, ci de restaurante propriu-zise. Am intrat în mai multe și a fost complicat să ne înțelegem cu chelnerii. În shcimb, la MC a fost ok cu engleza, iar la un Subway, o fată știa engleză, franceză și intaliană. Să nu fiu nedreaptă, într-un restaurant era un chelner care vorbea bine engleză și germană, dar din păcate nu el a fost cel cu care am vorbit noi.
  • partea cu biletele la Sagrada Familia și Parc Guell am acoperit-o deja.
Hotelul la care am stat a fost ok. Se numea Onix Fira, e un hotel de trei stele, dar locația e foarte bună, e la Piața Espanya, aproape de mall-ul Arenas, și de metrou și stațiile de autobuze. Camera a fost ok, e curat, destul spațiu, singurul lucru negativ ar fi că se auzea tot în hotel. Altfel, nu am de ce să mă plâng, și micul dejun a fost destul de bun.

Cam asta ar fi părerile mele despre Barcelona, m-am așteptat la mai mult.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu