January wrap-up

În ciuda tututor așteptărilor mele, am terminat mai mult de o carte luna asta. Cu toată sesiunea și proiectele, am reușit să citesc trei cărți, eu sunt destul de mulțumită de număr momentan. Până nu termin masterul, nu am pretenții legat de numărul de cărți pe care le voi citi de la o lună la alta. Așa:
  1. Neverwhere de Neil Gaiman. E o carte foarte bizară, avem o lume ascunsă de ochii celorlalți, sau mă rog, una pe care oamenii obișnuiți nu o văd, în care se întâmplă tot felul de lucruri. Mi-a plăcut foarte mult, Gaiman se numără acum printre autorii mei preferați, vreau să citesc tot ce a scris. Recomand! 4/5
  2. Prea mulți zei pentru un deșert de Doina Roman. Asta este cartea lunii februarie în cadrul proiectului Blogosfera SF&F, recenzia va apărea pe 14 februarie. Ăh, și asta e o carte bizară, doar că asta nu pot să spun că mi-a plăcut. Nu i-am dat nici rating pe Goodreads, pentru că pur și simplu nu pot să cuantific ce este în romanul ăsta prin niște stele. Totuși, pe lângă următoarea carte, asta conține câteva idei chiar interesante.
  3. CHOICE(Choice #1) de Livia Furia. Asta este cartea lunii martie din proiectul menționat mai sus. Nu știu de ce am decis să le citesc pe cele două în ianuarie, iar pentru asta trebuie să aștept atâta ca să apară recenzia... Dar, dacă nu ar fi fost proiectul, probabil că nu aș fi citit cartea asta. Este foarte slabă, din punctul meu de vedere. 1/5
După toate astea, cred că mă voi întoarce la Saga dinastiei de Habsburg a lui Jean des Cars, care chiar e o carte interesantă, mi se pare fascinantă istoria de la un timp. Și îmi și place mult stilul autorului. Sper să o termin în februarie, după care poate voi mai citi din poveștile cu Sherlock Holmes. Vom vedea.

De ce voi citi mai puțini autori români în 2018

M-am tot gândit dacă să scriu postarea asta sau nu și am decis că vreau totuși să vorbesc despre anumite lucruri care mi se tot învârt în minte de vreo lună, cam așa. Practic, cam de undeva de la articolul ăsta. Am primit acolo un comentariu care m-a făcut să mă gândesc serios de ce citesc încă autori români și de ce cred că asta se va schimba. Nu voi menționa despre care comentariu e vorba, vreau să vorbesc la modul general.
Eu, dacă îmi amintesc corect, am început să citesc autori români prin 2012, după bac, pentru că pe atunci pe blogurile pe care le urmăream începuseră să apară recenzii pentru anumite cărți scrise de autori români. Și, dacă am tot văzut numele pe ici pe colo, m-am gândit că trebuie să fie ceva de capul acelor cărți și le-am dat și eu o șansă. Nu au fost neapărat spectaculoase, în retrospectivă, dar m-au făcut să mă gândesc că poate avem și noi autori care scriu bine. Mi-a luat ceva timp să trec peste convingerile pe care mi le formasem în liceu, toți știm ce se studiază, și să depășesc niște prejudecăți, dar până la urmă am ajuns să citesc mai mulți autori autohtoni. Și acum, după cam cinci ani, cred am ajuns înapoi de unde am început. I've come full circle. Diferența e că acum nu mai e vorba neapărat de prejudecăți, ci de faptul că am căpătat o impresie despre autorii noștri după ce i-am citit pe o parte dintre ei. Am numărat, folosind în mare pagina de recenzii de pe blog, plus ce mi-am mai amintit că am citit, dar nu am recenzat, și sunt vreo 30 de autori români. Aici nu am numărat antologiile colective, ce conțin mai mulți autori, nu am atâta răbdare, iar prozele scurte nici nu sunt preferatele mele. E vorba de volume proprii. Iar din acești 30 de autori m-au impresonat cu adevărat doar 5. Mai sunt vreo 2 autori despre care încă cred că au potențial, dar până nu mai citesc măcar încă o carte scrisă de ei, nu mă pot pronunța. Ăh... am fost destul de dezamăgită când mi-am dat seama pe câți dintre autorii români îmi doresc cu adevărat să îi urmăresc, prin comparație cu numărul total.
E adevărat că am ales și destul de aleator autorii pe care i-am citit, la cei străini cercetez mai cu atenție înainte de a cumpăra o carte. Pe de altă parte, majoritatea cărților autorilor români, din ce am văzut eu, nu au prea multe ratinguri pe Goodreads, și chiar mai puține păreri decât ratinguri. Câteva zeci de ratinguri tind să văd pe Goodreads. Dar sunt mult mai puțini autori comparat cu cât se publică în afară. I took my chances, și am fost dezamăgită de cele mai multe ori. Au fost și cărți care nu mi-au displăcut neapărat, dar mi s-au părut doar ok, ceea ce pentru mine nu înseamnă cine știe ce. Genul ăsta de cărți se uită repede. Cert e că nu știu cum aș putea alege mai cu atenție care cărți merită citite, încă.
Și mai e un aspect care pe mine, ca și cumpărător, m-a deranjat destul de mult în 2017: atitudinea autorilor români. Am vorbit mai mult despre asta în articolul menționat mai sus. Nu știu alții cum sunt, dar pe mine nimic nu mă deranjează mai mult decât să îl văd pe cel care vinde ceva răspunzând acid celor care lasă păreri negative despre produsul lor. Și la autorii români am văzut asta pe net, plus ce am mai auzit offline. Nu așa mi se pare mie că e normal să vrei să atragi cititori (mă rog, eu funcționez sub premiza că autorii își doresc asta, dar poate mă înșel), dar am văzut și argumentul că nu am studiile și calificările necesare pentru a îmi da cu părerea despre asta. Încă nu a lămurit nimeni care sunt acele studii, dar trecem peste. Cert e că pe mine asta nu mă face să îmi doresc să am de-a face cu respectivii. Plus că eu de fel prefer să evit conflictele și situațiile... hmm, negative, deci practic îmi doresc să mă plasez cât mai departe față de asemenea persoane.
Așa cum am învățat în timpul facultății, resursele sunt limitate și trebuie folosite eficient. În cazul ăsta, resursele sunt banii și timpul meu. Mai ales timpul e important pentru mine, și nu am timp să stau să citesc alți zeci de autori români ca să mai găsesc, poate, alți 5 care să îmi placă. Nu mai pot cumpăra cărți aleator, doar pe baza titlului și a rezumatului de pe spate, cum asta nu a avut rezultate minunate pentru mine, ca cititor. În urma tuturor acestor experiențe, autorii români au ajuns foarte jos pe lista mea de cărți de citit. Mai am câteva titluri în bibliotecă, și voi ajunge la ele, că doar le-am plătit, măcar să încerc să văd dacă îmi plac sau nu. Eventually... Momentan, au prioritate autorii străini pe care îi am în bibliotecă, și cei 5 autori români care mie mi se par că merită citiți. Ok, și cărțile care se votează în Blogosfera SF&F, pentru că îmi place proiectul ăsta.
La un moment dat, într-o perioadă în care citeam mai ales români, ajunsese să mi se pară că textele lor cresc din punct de vedere calitativ. Apoi, după ce am avut parte de câteva dezamăgiri, am citit autori străini și am ajuns să cred că românii scriu cel mult mediocru. Și, da, nu avem sistemul de editare de afară și cursuri de scriere creativă și așa mai departe, dar asta nu o să mă facă să fiu mai înțelegătoare. Nu o să îmi reduc standardele doar pentru că situația la noi e cum e. Și, până la urmă, dacă noi acceptăm că ăsta e nivelul și asta este, nu cred că vom progresa vreodată.
Deci... anul ăsta voi citi mai puțini autori români. Și chestia e că eu vreau să îi susțin, chiar vreau, dar nu cu orice preț. Nu doar pentru că sunt români și trebuie cineva să îi susțină și pe ei. Vreau să îi susțin pe cei care eu consider că scriu bine, care spun povești bune și care au personaje de care să îmi pese, iar dacă creează și o lume minunată, cu atât mai bine. Aceia sunt cei pe care eu vreau să îi susțin, iar ei sunt foarte puțini.
Undeva de-a lungul anilor, toleranța mea pentru lucrurile dezamăgitoare, ca să nu folosesc alt cuvânt, a ajuns să scadă foarte mult. Din toate punctele de vedere. La fel ca atunci când am termiant liceul, am ajuns să vreau să evit autorii români. Singura diferență e că acum vreau asta din alte motive decât atunci.
PS: Este foarte posibil să mai existe anumite excepții pe parcursul anului, să mai fiu curioasă în legătură cu anumite titluri, dar ca regulă mi-ar plăcea să citesc mai mulți străini decât români anul ăsta. 

Biblioteca mea(2018)

Mi-am propus să fac la începutul fiecărui an un bookshelf tour, mi se par fun de scris postările de genul, plus că mi se pare interesant de văzut cum s-a schimbat biblioteca mea de-a lungul timpului. Oricum, cel puțin o dată pe an îmi rearanjez cărțile, nu am crezut vreodată că voi face asta.

Așa arată biblioteca mea acum, am rearanjat cărțile de curând.
Să trec la ce e pe rafturi, dar nu voi scrie titlul fiecărei cărți, mi-ar lua prea mult. Am o listă cu toate cărțile din bibliotecă pe pagina asta.
Majoritatea cărților de pe raftul ăsta fie le-am citit, fie nu le-am terminat. Excepție face Patul lui Alienor de Mireille Calmel, pe care încă nu am citit-o. Nu am prea multe de zis depre cărțile aste, majoritatea mi s-au părut doar ok, nimic memoriabil.
Și mai multe lumânări, îmi place cum arată împreună.
De aici nu am citit cărțile scrise de Ayn Rand, Grotesc de Natsuo Kirino și nici cartea lui Coelho. Altfel, nici cărțile astea nu mi s-au părut prea memorabile.
Practic, eu tind să pun cărțile care nu mi-au plăcut sau nu m-au impresionat pe același raft, de obicei cele de sus, la care oricum mi-e mai greu să ajung, că sunt mai pitică de fel. Sau cele pe care deja le-am citit, dar nu știu unde altundeva să le pun.
Și am aici un glob, care nu se vede oarte bine, și un îngeraș pe care îl ador!

Următoarele trei rafturi conțin doar autori români. Nu ăsta a fost planul inițial, dar nu am vrut să rămân cu prea mult spațiu liber, încerc să nu mia cumpăr cărți. Nu știu dacă va și funcționa, dar chiar nu mai vreau să cumpăr multe cărți anul ăsta. Fingers crossed.
Aici am cărți de la Crux și de la Tritonic. Majoritatea le-am citit deja, și acum aștept să apară continuări la serii. Și am multe cărți scrise de Monica Ramirez, dintre care doar pe două nu le-am citit, dar ajung eu și la ele. Nu știu ce să mai zic, cred că am vorbit mult pe blog despre cărțile de pe raftul ăsta, mai ales despre anumite serii.
Cactusul ar trebui să stea pe birou, dar cumva tot ajungea pe jos, m-am gândit că poate e mai sigur în bibliotecă, și mai am un brăduț, pe care nu îl pun decât în perioada sărbătorilor.
Aici am diverse cărți, majoritatea sunt de la Herg Benet, am și un roman grafic, o antologie și două nuvele. Încă mai trebuie să ajung la două cărți ale Laviniei Călina, dar în rest fie le-am citit, fie am renunțat la ele. Nu prea am ce să zic despre cărțile astea. Au fost doar ok, majoritatea...
Și mai multe cărți scrise de autori români. Nu aș fi crezut că am adăugat despre ele, sunt diverse titluri, de la diverse edituri. Și mai am câteva cărți care conțin o singură povestire de la câțiva autori. Nu le-am citit pe toate. Iar în dreapta e un album foto la care nu pot renunța.
Ok, pe raftul ăsta am mai multe serii, sau doar prime volume din serii. Mă deranjează destul de mult faptul că pentru cărțile lui Tess Gerritsen, care sunt parte din aceeași serie, volumul 1 și 6 sunt înalte și cartonate, iar celelalte sunt paperback. Aș vrea să le pun unele lângă altele, dar atunci mi se pare că ar arăta aiurea, așa că m-am mulțumit să le pun pe același raft. Am avut o fază în care citeam cărți cu vampiri, între timp mi-a trecut. Sunt și trei cărți scrise de autori nordici, pe care nu am reușit să îi citesc niciodată, nu știu de ce, și ale cărți pe care nu am știut unde altundeva să le pun. Ah, și o carte de limba japoneză, chit că acum știu că nu voi avea niciodată răbdare să învăț alfabetul. Dar nu pot renunța la ea.
Așa, pe primul raft sunt mai ales serii publicate de editura Nemira. Am Peter V. Brett, două antologii colective cu autori români, două cărți de Ernest Cline, Arthur C. Clarke. Și se pare că am mințit, nu sunt toți autorii români la un loc, mai sunt și pe raftul ăsta. Am vrut să pun toate cărțile Nemira pe același raft, cred că arată și mai drăguț așa. Anyway, tot aici e și seria Temeraire scrisă de Naomi Novik, primele cinci volume, câte s-au tradus la Nemira și apoi, pentru că mai aveam loc, am adăugat alte câteva cărți, printre care Anihilare de Jeff Vandermeer, Eroul evurilor de Brandon Sanderson.
Pe al doilea raft sunt majoritatea cărți care nu fac parte din serii. În principiu, am vrut să se potriveastă ca și înălțime, și nu mi-a ieșit, două cărți sunt un pic mai înalte, dar asta e, trec peste. Sunt destul de aleator așezate pe raftul ăsta, altfel. Cam asta pățesc când nu mai știu cum să le pun și îmi rămân spații goale.
Decorațiunea mea preferată de aici este tramvaiul de pe primul raft, pe care îl am din Lisabona, oraș pe care mai vreau să îl vizitez o dată, mi-a rămas sufletul un pic pe acolo.
Aici pe raftul din dreapta am multe cărți scrise de Guillaume Musso, care într-un timp se număra printre autorii mei preferați. Încă nu am citit Central Park, dar nu mai am cine știe ce așteptări. Mai am două cărți de Andrew Nicoll, și știu că mai are o carte, dar încă nu am reușit să o cumpăr. Aici sunt multe cărți de la All, plus două cărți de Eric-Emmanuel Schimdt, care nu prea mi-au plăcut.
Iar pe cel din stânga sunt câteva cărți pe care nu am mai avut unde să le pun.
Ăsta e raftul care conține unele din seriile și autorii mei preferați. Am Tolkien, încă trebuie să ajung la Copiii lui Hurin, seria Cântul vrăjitoarelor de Mireille Calmel și toate cărțile lui Zafon care au fost traduse la noi. Am lăsat un spațiu gol pentru când voi găsi traducerea volumului patru din Cimitirul cărților uitate fie în engleză, fie în română. L-am văzut în Lisabona și în Barcelona și sunt încă tristă că nu știu niciuna din cele două limbi și nu îl pot citi așa.
Tot aici mai am Mesagerul de Markus Zusak, care mi-a plăcut foarte mult.
Ăsta va deveni la un moment dat raftul lui Murakami, dar încă nu am toate cărțile lui. Mai sunt aici Mic dejun la Tiffany și O mie nouă sute optezi și patru, și patru cărți de Agatha Christie. Plus gheișa pe care încă o ador.
Aici am sunt mai ales cărți istorice, multe scrise de Jean des Cars pentru că fac colecție, Serlock Holmes e aici din cauza înălțimii, și mai am The count of monte Cristo și o carte de Rudyard Kipling, Kim. În față sunt Kindle-ul și deasupra ochelarii de soare.
Cărțile de pe raftul ăsta sunt toate fantasy. The night circus se numără printre cărțile mele preferate, apoi am câteva cărți ale lui Neil Gaiman, am Neverwhere în două ediții diferite dintr-o pură greșeală, și mai am Good Omens. Apoi am mai multe cărți scrise de Brandon Sanderson și îmi place mult cum arată unele lângă altele, edițiile astea din UK mi se par că arată drăguț. Și mai am The name of the wind și Jonathan Strange & Mr. Norell, la care sper să ajung curând.
Iar ăsta e ultimul raft. Am seria A song of ice and fire, trei cărți de care am auzit numai de bine, mai ales despre A little life și Me before you de Jojo Moyes. Am și volumul doi, dar momentan îl citește mama.

Asta a fost. Știu că nu am scris foarte multe, sper că v-a plăcut și vouă postarea asta :)

Achiziții(52)

A ajuns în sfârșit comanda de la Okian! Și urmează să fac un bookshelf tour, acum că am toate cărțile în bibliotecă. Și le-am și rearanjat, ceea ce mi-a luat mai mult decât m-am așteptat. 

Acum, pentru că am făcut comanda la Okian în noiembrie, am uitat că am comandat și Neverwhere de Neil Gaiman, credeam că comandasem doar Good Omens, iar când am văzut ediția ilustrată în Cărturești nu am putut să rezist. Am și citi-o, recenzia este aici.
Așa că, dacă vrea cineva Neverwhere, ediția din dreapra, vă rog să îmi spuneți, pe mail: marriacr@gmail.com. O dau cu 25 de lei, este nou-nouță, abia scoasă din cutie.
Pentru că erau reduceri pe Okian, mi-am cumpărat câteva cărți de Brandon Sanderson, pentru că îmi place mult cum scrie și nu am putut să rezist tentației. Mi-am luat Elantris, pe care o tot urmăresc să apară la reduceri, a doua parte din primul volum din The way of kings, pentru că mă deranja că nu aveam decât jumătate de carte în bibliotecă, și Firefight, volumul doi din seria Reckoners. Îmi plac mult edițiile astea ale cărților!
Tot de la Okian am mai luat Jonathan strange & Mr Norell de Susanna Clark, sună exact ca ceva ce mi-ar place, și are peste 1000 de pagini, right up my alley! Încep să cred că tata are dreptate când zice că eu cumpăr cărți la kilogram. Mai am The name of the wind de Patrick Rothfuss. O am și în română, dar nu am reușit să o citesc așa, și am decis să o iau în engleză. Am pățit același lucru cu Zei americani a lui Gaiman în română, iar în engleză mi s-a părut cu totul altceva. So, who knows, poate că voi reuși să o termin, am auzit multe lucruri bune despre serie. Iar ultima carte am primit-o cadou, Curcubeie de Matila Ghyka. Nu am auzit de ea înainte, dar am înțeles că e istorică, deci ar trebui să fie interesant. 

Asta e tot ce am mai adunat și sper să nu mai urmeze vreun book haul în următoarele luni, am suficiente cărți necitite în bibliotecă...

"Neverwhere" de Neil Gaiman

Nu m-am așteptat să ajung să citesc cartea asta, nici nu aveam în plan să o cumpăr, dar am găsit ediția asta a cărții în Cărturești într-o zi și nu m-am putut abține. Chiar voiam să mai citesc niște Gaiman.
Richard Mayhew trăiește o viață destul de banală, la Londra, până în ziua în care vede o fată sângerând pe trotuar și decide că nu poate să o lase acolo, că trebuie să o ajute. Ceea ce Richard va afla mai târziu este că ea, Door, face parte dintr-o altfel de Londră, loc unde ajung cei care scapă printre crăpături și pe care cei din Londra reală nu îi mai pot vedea, practic dispar. Din cauza întâlnirii cu Door, Richard ajunge să fie tras în lumea ei. Pe urmele ei sunt doi domni, Croup și Vandemar, două personaje destul de înspăimântătoare. Astfel, Richard ajunge să o urmeze pe Door în misiunea ei de a descoperi cine i-a omorât familia și de ce, sperând ca pe drum să găsească un mod de a ajunge acasă. Așa ajunge să cunoscă o lume pe care nu ar fi crezut-o vreodată posibilă.
Asta trebuie să fie cea mai bizară cartea pe care am citit-o vreodată, nu neapărat în sens negativ. Gaiman a creat o lume magică în cartea asta, sub Londra pe care o știe toată lumea, mereu apare câte ceva surprinzător și nou, practic nu ai cum să te plictisești citind cartea asta.
Richard ajunge să cunoască multe personaje bizare, printre care Marchizul de Carabas, pe Hunter, Old Bailey, Serpentine și chiar un înger, Inslington. Are parte de destul de multe aventuri, iar toată călătoria asta îl schimbă într-o altă persoană, care mie mi-a plăcut mai mult decât atunci când a început povestea. Practic, asta e povestea unui personaj absolut banal, care ajunge să fie aruncat într-o lume care nu funcționează după aceleași reguli care lui îi sunt familiare, și să își facă câțiva prieteni pe drum.
Acum, cartea nu este doar despre Richard, care vrea să se întoarcă la vechea lui viață. Este despre Door și despre cum încearcă să descopere adevărul despre moartea familiei ei, și posibil să îi răzbune. E și despre the Marquis de Carabas, un fel de hoț care mai ajută lumea din jur din când în când, contra cost. Despre Hunter, care vrea să ucidă bestia de sub Londra pentru a deveni cel mai bun vânător cunoscut. Și un pic despre Croup și Vandemar, personaje cărora practic le place să ucidă și care sunt angajați de diverși pentru a face exact asta.
Cartea, în anumite puncte, devine ceva mai greu de urmărit, pentru că, pe lângă toate cele de mai sus, mai apar și tot felul de detalii despre lumea asta și vedem tot felul de lucruri, majoritatea bizare. Au fost și anumite lucruri care mi-ar fi plăcut să primească explicații ceva mai detaliate, dar în mare parte am putut urmări ce se întâmpla. 
Dar totul se leagă la final, ceea ce m-a bucurat, nu îmi plac finalurile deschise prea mult. Nu sunt însă convinsă dacă mi-a plăcut sau nu cum s-a terminat cartea, aici mă refer la ultimul capitol. Pe de o parte, mi-a plăcut, pe de altă parte parcă aș fi preferat dacă se termina un pic mai devreme. Probabil că mă voi hotărâ în timp. 
Ca și concluzie, mi-a plăcut cartea asta, și începe să îmi placă foarte mult de Gaiman ca autor. Abia aștept să vină comanda de la Okian, e și o carte a lui acolo!

December wrap-up

2017 a fost anul în care nu am citit prea mult, din diverse motive, și cred că asta se vede foarte bine în postările astea, de genul wrap-ups. Nu e neapărat mare lucru, e un hobby, dar mi-ar fi plăcut să am mai mult timp pentru citit. 
Luna asta am terminat două cărți și am renunțat la alte două, pentru că nu m-au prins și nu mă prea forțez să termin cărți care nu îmi plac. Să încep cu cele la care am renunțat.
  • Moartea vie de Daniela Faur. Am cumpărat cartea asta la Antares Fest pentru că ceva la ea mi-a amintit de seria WITCH, și nu m-am putut abține. Uhm... nu am ajuns prea departe, mi-a amintit prea mult de anumite povești postate pe wattpad, nu știu, pur și simplu nu m-a atras deloc. Un pic prea clișeic pentru gustul meu.
  • Copiii din miez de noapte de Salman Rushdie. Am încercat să citesc cartea asta și în engleză și în română și de fiecare dată m-a plictisit teribil, așa că poate nu e pentru mine. Numai în primul capitol apar foarte multe povești aparținând mai multor personaje și stilul ăsta m-a pierdut destul de repede. Am încercat să continui, dar pur și simplu nu am reușit.
Să trecem la cele două cărți pe care le-am terminat luna asta.
  • Culoarea sentimentelor de Kathryn Stockett. Au fost câteva lucruri care nu mi-au plăcut la cartea asta, chit că din ce știu lucrurile acelea sunt cumva caracteristice perioadei. Nu sunt sută la sută sigură, dar trecând peste asta, povestea în sine mi-a plăcut, chiar aș recomanda cartea asta. Unele lucruri mi s-au părut că s-au rezolvat prea repede, dar în mare cred că merită citită. 3/5
  • Darul lui Jonas(The Giver #1) de Lois Lowry. Mi-a plăcut povestea asta mai mult decât m-aș fi așteptat, mai ales că știam că e o carte pentru copii, și, na, am depășit vârsta. Totuși, are elemente foarte interesante, mi-a plăcut modul în care distopia asta e creată aici, e diferit de ce am mai citit din genul ăsta. Și este foarte diferită față de film, pot spune că mi-a plăcut mai mult varianta din carte, dar nu mi-a plăcut că finalul e unul deschis. 3/5
Și atât am reușit să citesc în decembrie, nu e cine știe ce, dar nu am ce-i face. Mi-ar fi plăcut să citesc mai mult, dar am fost destul de ocupată.